E.U.ENTERPRISE PARTENER STRATEGIC DE CREȘTERE

GHID FISCAL · TRANSFRONTALIER · EDIȚIA DEFINITIVĂ

Convenția de evitare a dublei impuneri
România – Republica Moldova

Analiza de implementare sectorială și de impact direct și mediat asupra mediului de afaceri

Analiză bidirecțională a fluxurilor de venit · dividende, dobânzi, redevențe · servicii și sedii permanente · mobilitatea personalului · structuri de investiție · proceduri de conformare în ambele state.

Convenție semnată la Chișinău, 21 februarie 1995 · Legea nr. 60/1995 · în vigoare din 10 aprilie 1996 · aplicabilă din 1 ianuarie 1997.

Ediție actualizată la regimul fiscal 2026 (Legea nr. 141/2025, OUG nr. 89/2025 — RO; Codul fiscal MD, art. 71/90/91).

Ghid destinat companiilor și antreprenorilor din România și Republica Moldova · elaborat pe baza surselor oficiale, cu indicarea sursei pentru fiecare capitol.

Despre acest ghid

Obiectiv și public

Ghidul se adresează direct companiilor din Republica Moldova și din România care lucrează peste graniță: vând sau cumpără servicii și bunuri, investesc într-o filială în celălalt stat, acordă împrumuturi în cadrul grupului, licențiază mărci sau tehnologie ori trimit angajați în misiuni transfrontaliere. Este scris pentru antreprenori, administratori, directori financiari și contabili — fără a presupune pregătire juridică — și explică, pentru fiecare tip de operațiune: ce impozit se aplică, în care stat, cum se obține legal cota redusă și ce documente protejează firma la un control fiscal.

Metodologie

  • Sursă primară: textul integral al convenției (versiunea oficială publicată de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova), coroborat cu Legea de ratificare nr. 60/1995 și Portalul Legislativ român.
  • Drept intern: Codul fiscal român (Legea nr. 227/2015) în forma aplicabilă în 2026, inclusiv Legea nr. 141/2025 și OUG nr. 89/2025; Codul fiscal al Republicii Moldova, inclusiv modificările pentru 2026, cu practica de generalizare a Serviciului Fiscal de Stat.
  • Statut internațional: verificat față de bazele OCDE (MLI Signatories & Parties; MLI Matching Database; Cadrul Incluziv BEPS).
  • Trasabilitate: fiecare capitol se încheie cu indicarea sursei; lista completă a surselor, cu linkuri, figurează la finalul documentului.

Cum se folosește

Părțile I–II construiesc fundamentele (statutul convenției, rezidența, sediul permanent, beneficiarul efectiv). Părțile III–IV analizează fiecare categorie de venit, în ambele direcții de flux (România → Moldova și Moldova → România), cu exemple numerice. Partea V acoperă eliminarea dublei impuneri și procedurile de conformare în ambele state. Partea VI tratează anti-abuzul și prețurile de transfer. Partea VII integrează totul în scenarii strategice. Anexele oferă instrumente de lucru: comentariu articol-cu-articol, matricea cotelor, calendar declarativ, checklist, glosar și întrebări frecvente.

Rezumat executiv

Convenția România–Moldova (1995) distribuie între cele două state dreptul de a impozita veniturile transfrontaliere și plafonează impozitul perceptibil de statul-sursă. Ea se aplică în forma originală — nu este modificată de Instrumentul Multilateral BEPS, întrucât Moldova nu a semnat MLI — și interacționează cu două regimuri interne aflate în mișcare: majorarea românească a impozitului pe dividende la 16% (2026) și regimul moldovenesc de reținere la sursă de 12%/6% pentru plățile către nerezidenți.

Matricea cotelor efective 2026 — ambele direcții

Tabelul de mai jos este sinteza operațională a întregului ghid: pentru fiecare flux, cota internă a statului-sursă, plafonul convenției și cota efectiv aplicabilă (întotdeauna cea mai favorabilă, cu certificat de rezidență fiscală).

Flux / tip de venitCotă internă sursăPlafon convențieCotă efectivă
România → Moldova (România = stat-sursă)
Dividende16%10%10%
Dobânzi16%10% (0% finanțări publice)10% / 0%
Redevențe — industrial / know-how16%10%10%
Redevențe — drepturi de autor, echipamente16%15%15%
Servicii management/consultanță, fără SP16%art. 7 — doar statul de rezidență0%
Moldova → România (Moldova = stat-sursă)
Dividende6% (art. 91 CF MD)10%6% (cota internă, mai favorabilă)
Dobânzi12%10%10%
Redevențe — industrial / know-how12%10%10%
Redevențe — drepturi de autor12%15%12% (cota internă, mai favorabilă)
Servicii, fără SP în Moldova12%art. 7 — doar statul de rezidență0%

Cele cinci concluzii operaționale

  • Din 2026, convenția „contează" pentru dividendele din România: reduce reținerea de la 16% la 10% — economie de 6 puncte, condiționată de certificat.
  • În sens invers, dividendele din Moldova rămân la 6%: cota internă moldovenească este sub plafonul convenției, deci tratatul nu adaugă nimic — dar creditul fiscal din art. 24 previne dubla impunere în România.
  • Serviciile fără sediu permanent scapă de reținere în ambele sensuri (art. 7): 0% în loc de 16% (RO) sau 12% (MD), cu certificat.
  • Nicio scutire de tip UE: Directivele mamă-fiică și dobânzi-redevențe nu se aplică până la aderarea Moldovei la UE; convenția este unicul instrument.
  • Accesul la beneficii este procedural: certificat de rezidență valabil + calitatea de beneficiar efectiv + substanță economică. Fără acestea, se aplică cotele interne integrale.

PARTEA I

Cadrul juridic și principii de interpretare

Statutul convenției, raportul cu dreptul intern, MLI și traiectoria europeană a Moldovei.

1.Identificarea și statutul convenției

1.1. Fișa juridică a tratatului

ElementDetaliu
Denumire completăConvenție între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital
SemnareChișinău, 21 februarie 1995
Ratificare (România)Legea nr. 60/1995, Monitorul Oficial nr. 127 din 23 iunie 1995
Intrare în vigoare10 aprilie 1996 (a 30-a zi după schimbul instrumentelor de ratificare, art. 29)
Aplicare efectivăVenituri realizate începând cu 1 ianuarie 1997
DuratăNedeterminată; denunțare posibilă cu notă scrisă până la 30 iunie, începând din al 5-lea an (art. 30)
Structură30 de articole, pe arhitectura Modelului de convenție fiscală OCDE
Autorități competenteMinistrul Finanțelor (sau reprezentantul autorizat) în fiecare stat (art. 3)
Limbi autenticeAmbele texte (română — dublu exemplar) egal autentice

1.2. Impozitele acoperite (art. 2)

Convenția vizează impozitele pe venit și pe capital, indiferent de modul de percepere, inclusiv impozitele pe câștigurile din înstrăinarea proprietății și pe creșterea capitalului. Enumerarea din 1995 (impozit pe profit, pe veniturile persoanelor fizice, pe salarii, pe dividende, pe proprietăți imobiliare) este exemplificativă: art. 2 par. 4 extinde aplicarea la orice impozite identice sau în esență similare instituite ulterior — ceea ce acoperă formele actuale ale impozitelor din ambele state, chiar dacă denumirile s-au schimbat de la semnare.

Sursă: Convenția RO-MD, art. 2, 29, 30; Legea nr. 60/1995 (cdep.ro); textul integral — mf.gov.md.

2.Raportul dintre convenție și dreptul intern

2.1. Prioritatea tratatului — temeiuri exprese în ambele state

  • România — art. 230 alin. (1) Cod fiscal: dacă un contribuabil este rezident al unei țări cu care România a încheiat o convenție, cota aplicabilă venitului său din România nu poate depăși cota din convenție; când există cote diferite între legislația internă, dreptul UE și convenție, se aplică cota mai favorabilă.
  • Moldova — art. 4 alin. (1) Cod fiscal: dacă un tratat internațional la care Republica Moldova este parte stipulează alte reguli decât legislația fiscală internă, se aplică regulile tratatului.

2.2. Trei principii de interpretare

  • Efectul exclusiv limitativ: convenția poate doar reduce sau elimina impozitul intern; nu poate crea un impozit pe care legea internă nu îl prevede și nu poate agrava situația contribuabilului.
  • Cota mai favorabilă: între cota internă și plafonul din convenție se aplică întotdeauna cea mai mică — motiv pentru care direcția fluxului contează (a se vedea matricea din rezumat: la dividende, convenția „câștigă" pe sensul RO→MD, dar legea internă „câștigă" pe sensul MD→RO).
  • Trimiterea la dreptul intern (art. 3 par. 2): termenii nedefiniți în convenție au înțelesul din legislația fiscală a statului care aplică tratatul, dacă contextul nu cere altfel — de aici importanța calificării corecte a plăților (redevență vs serviciu, dividend vs dobândă).
Sursă: Legea nr. 227/2015, art. 230; Codul fiscal MD, art. 4; Convenția RO-MD, art. 3.

3.Statutul față de BEPS și Instrumentul Multilateral (MLI)

3.1. Situația de fapt, verificată la zi

ElementRomâniaRepublica Moldova
Semnatar MLIDA — ratificat prin Legea nr. 5/2022; notificări depuse la OCDE (prima: 6 martie 2023)NU
Cadrul Incluziv BEPSMembruMembru din 2024
Efect asupra convenției RO-MDNemodificată — nu figurează printre cele 56 de tratate cu text sintetizatNemodificată

Consecință practică: convenția se aplică în forma din 1995. Nu există un test al scopului principal (PPT) inserat prin MLI, nu există preambulul anti-abuz standardizat și nu există clauza modernă privind societățile „bogate în imobile". Golul anti-abuz este acoperit de normele interne (Partea VI).

3.2. Ce trebuie monitorizat

  • Semnarea MLI de către Moldova sau lansarea unei renegocieri bilaterale (ambele plauzibile pe fondul apropierii de UE) — ar putea introduce PPT și alte standarde minime BEPS;
  • Poziția Moldovei față de instrumentele Pilonului Doi (STTR) în cadrul Cadrului Incluziv;
  • Actualizările bazei OCDE „MLI Matching Database" înainte de orice tranzacție semnificativă.
Sursă: OCDE — Signatories and Parties to the BEPS MLI; MLI Matching Database; comunicat privind aderarea Moldovei la Cadrul Incluziv (2024); mfinante.gov.ro — convenția multilaterală.

4.Traiectoria europeană a Moldovei și implicațiile fiscale

Republica Moldova este stat candidat la UE (statut acordat în iunie 2022) și parte a Acordului de Asociere cu UE. Aceste elemente nu produc în prezent efecte fiscale directe asupra fluxurilor RO-MD: directivele fiscale ale UE nu se aplică statelor terțe. Până la aderare, convenția rămâne unicul instrument de reducere a impozitului la sursă.

Instrument UEEfect la o eventuală aderare a Moldovei
Directiva mamă-fiică (2011/96/UE)Scutire de reținere pe dividendele intragrup (participație ≥ 10%, condiții de deținere) — plafonul de 10% al convenției ar deveni 0%
Directiva dobânzi-redevențe (2003/49/CE)Scutire de reținere pe dobânzi și redevențe între societăți asociate
ATAD I/IINorme anti-abuz armonizate (limitarea dobânzii, exit tax, GAAR, CFC, hibride) aplicabile și în Moldova
DAC / schimb automatCooperare administrativă extinsă, raportări automate
Sursă: Directivele 2011/96/UE și 2003/49/CE; statutul de candidat al R. Moldova (Consiliul European, iunie 2022).

PARTEA II

Concepte structurale

Rezidența fiscală, sediul permanent și beneficiarul efectiv — cele trei fundații ale oricărei analize.

5.Rezidența fiscală (art. 4)

5.1. Definiție și importanță

Conceptul de rezidenta – atat sub impact juridic (rezidenta ca domiciliu sau sediu social de companie) cat si sub imact fiscal (rezidenta fiscala prin definire si alegere) reprezinta complinirea cu prevederile conventiei si produce efecte juridice atat direct cat si mediat. Totodata indeplinirea conditiilor de rezidenta, asa cum au fost acestea definite de catre leguitor sunt de natura a determina sau nu includerea in prevederile de facilitati fiscale induse de catre conventie. Rezidența determină: (i) cine are acces la convenție; (ii) care stat aplică metoda de eliminare a dublei impuneri; (iii) cine emite certificatul de rezidență. Convenția trimite la legislația internă: rezident este persoana supusă impunerii într-un stat pe criteriul domiciliului, rezidenței, locului conducerii efective sau altui criteriu similar — dar nu și persoana impozitată acolo doar pentru veniturile din surse locale.

5.2. Reguli interne relevante

  • România: persoana fizică devine rezidentă, în esență, prin domiciliu, centrul intereselor vitale în România sau prezență de peste 183 de zile în orice 12 luni; persoana juridică — prin sediul social sau locul conducerii efective în România.
  • Moldova: persoana fizică — prin domiciliu permanent sau prezență de peste 183 de zile în anul fiscal; persoana juridică — prin înregistrare/organizare în Moldova.

5.3. Departajarea („tie-breaker") pentru persoane fizice

OrdineCriteriuObservații de aplicare
1Locuință permanentăOrice formă de locuință (proprietate/chirie) disponibilă în mod durabil, nu ocazional
2Centrul intereselor vitaleLegăturile personale ȘI economice, apreciate global: familie, afaceri, surse de venit, patrimoniu, activități sociale
3Șederea obișnuităUnde locuiește în mod obișnuit, apreciat pe o perioadă suficientă
4CetățeniaCriteriu subsidiar
5Acordul autoritățilorProcedura amiabilă între cele două ministere de finanțe

Pentru persoanele juridice cu dublă rezidență, convenția prevede soluționarea prin acordul autorităților competente — în practică pe criteriul locului conducerii efective (unde se iau deciziile-cheie de management și comerciale).

Exemplu 5.1Administrator moldovean cu activitate la Cluj

Un antreprenor cetățean moldovean închiriază permanent un apartament la Cluj pentru a conduce filiala română; familia și patrimoniul principal rămân la Chișinău, unde petrece weekendurile. Are locuință permanentă în ambele state → criteriul 1 nu departajează.

Locuință permanentă
în ambele state
Legături personale (familie, locuință principală)
Moldova
Legături economice (afacere nouă, venituri curente)
mixte
Criteriu decisiv
centrul intereselor vitale

Concluzie: rezidența nu se mută automat odată cu activitatea. Se documentează probatoriu (contracte, extrase, calendarul prezenței, legăturile familiale) și, în caz de dubiu, se solicită certificat de la statul a cărui rezidență se susține — evitând dubla rezidență involuntară și impozitarea mondială în ambele state.

Sursă: Convenția RO-MD, art. 4; Legea nr. 227/2015, art. 7; Codul fiscal MD, art. 5.

6.Sediul permanent (art. 5)

6.1. Funcția conceptului

Sediul permanent (SP) este „pragul de intrare" al dreptului de impozitare al statului-sursă asupra profiturilor de afaceri: fără SP, profiturile se impozitează exclusiv în statul de rezidență (art. 7); cu SP, statul-sursă impozitează profitul atribuibil. Orice analiză a serviciilor transfrontaliere începe aici.

6.2. Formele sediului permanent și pragurile

FormăTemeiPrag / condiție
Loc fix de afaceriart. 5 par. 1-2Loc de conducere, sucursală, birou, uzină, atelier, fermă/plantație/vie, mină, puț petrolier/gaze, carieră — SP de la existența locului fix prin care se desfășoară activitatea
Șantier / montaj / supraveghereart. 5 par. 3 lit. a)Peste 12 luni pentru același șantier/proiect
SP de serviciiart. 5 par. 3 lit. b)Furnizare de servicii (inclusiv consultanță) prin angajați/personal, peste 6 luni în orice perioadă de 12 luni, pentru același proiect sau proiecte conexe
Agent dependentart. 5 par. 5Persoană cu împuternicire de a negocia și încheia contracte; sau care menține stoc din care livrează regulat; sau care primește comenzi (aproape) exclusiv pentru întreprindere
Agent independentart. 5 par. 6NU creează SP dacă acționează în cadrul activității sale obișnuite (broker, comisionar general)
Filialaart. 5 par. 7Controlul asupra unei filiale NU creează, prin el însuși, SP

6.3. Excepțiile — activități pregătitoare și auxiliare (art. 5 par. 4)

Nu constituie SP: folosirea de instalații exclusiv pentru depozitarea, expunerea sau livrarea mărfurilor proprii; menținerea unui stoc pentru depozitare/expunere/livrare sau pentru prelucrare de către altă întreprindere; vânzarea la un târg/expoziție internațională ocazională (cu lichidare în max. 30 de zile de la închidere); cumpărarea de mărfuri sau colectarea de informații; orice altă activitate cu caracter pregătitor sau auxiliar, inclusiv combinații ale acestora care păstrează, în ansamblu, acest caracter.

6.4. Consecințele SP și atribuirea profitului

  • Înregistrare fiscală a SP în statul-sursă, cu obținerea codului fiscal și, după caz, înregistrarea în scopuri de TVA (regim distinct de convenție).
  • Atribuirea profitului pe principiul entității separate (art. 7 par. 2): SP primește profitul pe care l-ar fi realizat ca întreprindere distinctă și independentă, în condiții identice sau similare.
  • Deducerea cheltuielilor (art. 7 par. 3): sunt deductibile cheltuielile dovedite ca efectuate pentru scopurile SP, inclusiv cheltuielile de conducere și administrare generală, indiferent unde au fost efectuate — sub rezerva restricțiilor legislației interne.
  • Interdicția atribuirii pentru simple cumpărări (art. 7 par. 5): niciun profit nu se atribuie SP doar pentru că acesta cumpără mărfuri pentru întreprindere.

6.5. Grila de evaluare rapidă a riscului de SP

Întrebare de diagnosticDacă DA
Există un spațiu (birou, depozit, punct de lucru) la dispoziția durabilă a firmei în celălalt stat?SP de loc fix — risc ridicat
Prezența fizică pentru servicii pe același proiect depășește 6 luni în 12 luni?SP de servicii
Un șantier/proiect de montaj depășește 12 luni?SP de șantier
Cineva negociază/semnează contracte local, în numele firmei?SP de agenție
Activitatea locală este doar depozitare/expunere/cumpărare/informare?De regulă NU este SP (auxiliar)
Serviciile sunt prestate exclusiv remote, fără prezență fizică?De regulă NU este SP de servicii
Sursă: Convenția RO-MD, art. 5 și 7.

7.Beneficiarul efectiv

Plafoanele reduse pentru dividende, dobânzi și redevențe (art. 10-12) se aplică numai dacă primitorul este beneficiarul efectiv al venitului — condiție expresă în toate cele trei articole. Beneficiar efectiv este cel care are dreptul real de a folosi și de a dispune de venit, nu un simplu intermediar (agent, mandatar, fiduciar) sau o societate-conductă obligată, juridic sau de facto, să transmită venitul mai departe.

  • Test funcțional: cine decide destinația venitului? cine suportă riscurile aferente activului generator? există fluxuri „în oglindă" către un terț (back-to-back)?
  • Consecința eșecului: refuzul cotei reduse și aplicarea cotei interne integrale (16% în RO, 12% în MD), plus eventuale dobânzi și penalități.
  • Documentare recomandată: declarație de beneficiar efectiv, structura acționariatului, situațiile financiare ale primitorului, dovada substanței (Partea VI).
Sursă: Convenția RO-MD, art. 10 par. 2, art. 11 par. 2, art. 12 par. 2.

PARTEA III

Venituri pasive

Dividende, dobânzi, redevențe și câștiguri de capital — analizate în ambele direcții de flux.

8.Dividende (art. 10)

8.1. Regula convențională

Dividendele plătite de o societate rezidentă a unui stat unui rezident al celuilalt stat pot fi impozitate în statul de rezidență al beneficiarului, dar și în statul-sursă, unde impozitul este plafonat la 10% din suma brută, dacă primitorul este beneficiarul efectiv. Convenția RO-MD are o cotă unică — fără reducere suplimentară pentru participații mari (spre deosebire de tratatele care prevăd 5% peste un prag de deținere). Definiția dividendului (par. 3) urmează legislația statului societății plătitoare: venituri din acțiuni, părți sociale și drepturi asimilate, care nu sunt creanțe. Statul-sursă nu poate impozita dividendele plătite de o societate a celuilalt stat către terți și nici profiturile nedistribuite (par. 5).

8.2. Direcția România → Moldova

Regimul intern românesc: prin Legea nr. 141/2025 (M.Of. nr. 699/25 iulie 2025), cota de impozit pe dividende a crescut la 16% pentru dividendele distribuite începând cu 1 ianuarie 2026. Regula tranzitorie: contează data hotărârii de distribuire (AGA), nu data plății — dividendele hotărâte în 2025 și plătite în 2026 rămân la 10%; cele hotărâte din 2026 sunt la 16%. Traiectoria cotei: 5% → 8% (2023) → 10% (2025) → 16% (2026) explică de ce plafonul convențional de 10% a redevenit relevant abia acum.

Scutirea internă pentru participații (art. 43 Cod fiscal — deținere ≥ 10%, minimum un an, între plătitori de impozit pe profit) vizează relațiile domestice și intra-UE/SEE; nu se extinde la o mamă din Moldova. La fel, Directiva mamă-fiică nu se aplică unui stat terț. Prin urmare, pentru fluxul RO → MD, plafonul de 10% din convenție este beneficiul maxim disponibil.

Exemplu 8.1Repatrierea integrală a profitului: SRL România → societate-mamă Moldova (2026)

Mama moldoveană deține 100% dintr-un SRL român plătitor de impozit pe profit. Profit brut 100.000 lei, distribuit integral. Comparație cu/fără certificat de rezidență fiscală.

Profit brut SRL (RO)
100.000 lei
Impozit pe profit 16%
− 16.000 lei
Profit net distribuibil
84.000 lei
Reținere dividend CU certificat (10%)
− 8.400 lei
Net încasat de mama MD (cu certificat)
75.600 lei
Reținere dividend FĂRĂ certificat (16%)
− 13.440 lei
Net încasat (fără certificat)
70.560 lei

Sarcina românească totală: 24,4% cu certificat vs 29,4% fără — certificatul „valorează" 5.040 lei la fiecare 100.000 lei profit. Tratamentul în Moldova al dividendului primit (impozitare la mama, cu credit pentru cei 10% reținuți în România, conform art. 24) se analizează la capitolul 16; scutirea internă moldovenească pentru dividende intercompanii vizează dividendele primite de la rezidenți, nu pe cele din străinătate — de confirmat punctual la structurare.

8.3. Direcția Moldova → România

Regimul intern moldovenesc (art. 91 alin. (1) Cod fiscal MD): la plata dividendelor către nerezidenți se reține 6% (respectiv 15% pentru dividendele aferente profitului nerepartizat din perioadele fiscale 2008-2011 — situație istorică, tot mai rară). Cota internă de 6% fiind sub plafonul convențional de 10%, convenția nu aduce o reducere suplimentară: se aplică 6%. Rolul convenției pe acest sens este eliminarea dublei impuneri în România (creditul din art. 24) și protecția generală (nediscriminare, MAP).

Exemplu 8.2Dividend plătit de o societate din Moldova unui asociat persoană fizică rezidentă în România

O persoană fizică rezidentă fiscal în România deține 50% dintr-o societate moldoveană, care îi distribuie un dividend brut de 100.000 lei (echivalent).

Dividend brut (MD)
100.000 lei
Reținere la sursă în MD (6%, art. 91 CF MD)
− 6.000 lei
Net transferat în România
94.000 lei
Obligație în RO: declarare prin Declarația Unică
impozit 16%*
Credit fiscal pentru impozitul plătit în MD
− 6.000 lei

*Cota românească aplicabilă dividendelor primite de persoane fizice în 2026 este 16%; impozitul român se calculează asupra venitului brut, cu credit (limitat) pentru cei 6% reținuți în Moldova, pe baza dovezii de plată. Notă: pentru rezidenții români se analizează separat și CASS, conform plafoanelor interne. Detaliile metodei de credit — capitolul 16.

Sursă: Convenția RO-MD, art. 10; Legea nr. 227/2015, art. 43, 97, 223-224, 230; Legea nr. 141/2025; Codul fiscal MD, art. 71 lit. e), 90-91; practica SFS (sfs.md).

9.Dobânzi (art. 11)

9.1. Regula convențională și scutirea publică

Dobânzile pot fi impozitate la sursă cu maximum 10% din suma brută (beneficiar efectiv). Sunt scutite integral la sursă dobânzile deținute efectiv de guvernul celuilalt stat, de autorități locale/unități administrativ-teritoriale, de instituții ale acestora sau de instituții financiare deținute integral de guvern, precum și dobânzile la creanțe garantate/finanțate de asemenea instituții — cu condiția ca împrumutul să nu fie pe bază comercială (art. 11 par. 3). Definiția dobânzii (par. 4) acoperă veniturile din creanțe de orice natură; penalitățile de întârziere sunt excluse. Regula sursei (par. 6): dobânda provine din statul plătitorului sau, dacă este suportată de un SP, din statul acelui SP. Partea de dobândă care depășește nivelul de piață între părți afiliate rămâne impozabilă conform legislației interne (par. 7).

9.2. Direcția România → Moldova: trei filtre simultane

  • Filtrul convențional: reținere de maximum 10% (față de 16% intern), cu certificat.
  • Filtrul prețului de piață: rata dobânzii intragrup trebuie susținută printr-o analiză de comparabilitate; excedentul poate fi recalificat.
  • Filtrul deductibilității (ATAD, art. 40^2 Cod fiscal): costurile excedentare ale îndatorării sunt deductibile în limita plafonului de siguranță (echivalent 1.000.000 EUR) plus 30% din EBITDA fiscal; excedentul se reportează. Dobânda reținută la sursă rămâne datorată chiar dacă deductibilitatea este limitată.

9.3. Direcția Moldova → România

Cota internă moldovenească pentru dobânzile plătite nerezidenților este 12% (art. 91 alin. (1) coroborat cu art. 71 lit. f) CF MD). Plafonul convențional de 10% fiind mai mic, convenția aduce o reducere reală de 2 puncte — condiționată de certificatul de rezidență al creditorului român, prezentat plătitorului moldovean. România acordă apoi credit pentru impozitul reținut în Moldova (art. 24).

Exemplu 9.1Împrumut intragrup: mama MD finanțează SRL-ul român

Dobândă anuală de 50.000 lei, la rată de piață, în limitele de deductibilitate ATAD.

Dobândă brută plătită de SRL (RO)
50.000 lei
Reținere FĂRĂ certificat (16%)
− 8.000 lei
Reținere CU certificat (10%)
− 5.000 lei
Economie anuală prin convenție
3.000 lei

Dobânda este, în plus, deductibilă la SRL (în limitele legale), reducând impozitul pe profit — de aceea ruta dobânzii este analizată la capitolul 21 în comparație cu dividendul.

Sursă: Convenția RO-MD, art. 11; Legea nr. 227/2015, art. 40^2, 223-224; Codul fiscal MD, art. 71 lit. f), 91.

10.Redevențe (art. 12)

10.1. Plafoane duale și definiție

Categoria de redevență (art. 12 par. 2-3)Plafon la sursă
Folosirea/concesionarea de brevete, mărci, desene/modele, planuri, formule secrete, procedee de fabricație; informații privind experiența industrială, comercială sau științifică (know-how)10%
Drepturi de autor asupra operelor literare, artistice, științifice (inclusiv filme, benzi radio-TV, transmisii prin satelit/cablu/mijloace electronice); folosirea/concesionarea echipamentelor industriale, comerciale sau științifice; toate celelalte cazuri15%

Regula sursei și clauza prețului de piață funcționează ca la dobânzi (par. 5-6). Ambele plafoane sunt sub cota internă românească de 16%, deci pe direcția RO → MD convenția reduce întotdeauna sarcina.

10.2. Direcția Moldova → România — nuanța decisivă

Cota internă moldovenească pe royalty către nerezidenți este 12% (art. 91 CF MD). Comparația cu plafoanele duale ale convenției produce un rezultat asimetric, frecvent trecut cu vederea:

  • Redevențe industriale / know-how: plafon convenție 10% < 12% intern → se aplică 10%, cu certificat (economie de 2 puncte).
  • Redevențe de tip drept de autor: plafon convenție 15% > 12% intern → se aplică 12% (cota internă, mai favorabilă); convenția nu ajută, dar nici nu poate ridica impozitul la 15%.

10.3. Calificarea plăților — zona cu cel mai mare potențial de dispută

  • Software: licența de simplă utilizare a unui program standard tinde să fie profit din activitate (art. 7 — fără reținere dacă nu există SP); cesiunea drepturilor de exploatare/reproducere/distribuire este redevență. Contractul decide.
  • Know-how vs servicii: transferul de informații/experiență preexistentă = redevență (10%); aplicarea propriei expertize de către prestator pentru client = serviciu (art. 7). Contractele mixte se defalcă pe componente.
  • Echipamente: închirierea de echipamente industriale/comerciale/științifice este, în această convenție, redevență cu plafon 15% — nu profit din activitate.
Exemplu 10.1Licențierea mărcii și a know-how-ului de producție: mama MD → SRL RO

Redevență anuală de 40.000 lei pentru marcă și rețeta/procedeul de producție (proprietate industrială / know-how).

Redevență brută
40.000 lei
Reținere FĂRĂ certificat (16%)
− 6.400 lei
Reținere CU certificat (10%)
− 4.000 lei
Dacă plata ar fi calificată „drept de autor" (15%)
− 6.000 lei

Diferența dintre calificări este de 2.000 lei anual la acest volum — redactarea contractului de licență (obiect, drepturi transferate) are efect fiscal direct.

Sursă: Convenția RO-MD, art. 12; Legea nr. 227/2015, art. 223-224; Codul fiscal MD, art. 71 lit. j), 91; practica SFS și Monitorul Fiscal (fisc.md).

11.Câștiguri de capital (art. 13)

Obiectul înstrăinăriiStatul care impozitează
Proprietăți imobiliare (definite la art. 6)Statul unde este situată proprietatea
Proprietate mobiliară a unui SP / bază fixă (inclusiv înstrăinarea SP)Statul unde se află SP / baza fixă
Mijloace de transport în trafic internațional + mobilierul aferentNumai statul de rezidență al beneficiarului câștigului
Orice altă proprietate — inclusiv acțiuni și părți socialeNumai statul de rezidență al celui care înstrăinează
Sursă: Convenția RO-MD, art. 6 și 13.

PARTEA IV

Venituri din activitate

Profituri de afaceri, servicii, salarii și mobilitatea personalului, alte categorii.

12.Profituri din activitate și servicii transfrontaliere (art. 7 + art. 5)

12.1. Regula și consecința ei economică

Profiturile unei întreprinderi se impozitează numai în statul de rezidență, cu excepția părții atribuibile unui sediu permanent din celălalt stat (art. 7 par. 1). Consecința pentru servicii: onorariile de management, consultanță, IT, marketing, inginerie facturate transfrontalier nu suportă reținere în statul clientului dacă prestatorul nu are SP acolo — deși legislațiile interne ale ambelor state ar prevedea o reținere (16% în România pe management/consultanță, art. 223 lit. i) CF RO; 12% în Moldova pe serviciile din art. 71 CF MD).

12.2. Mecanismul de aplicare, în ambele state

SituațieRomânia (plătitor RO, prestator MD)Moldova (plătitor MD, prestator RO)
Certificat prezentat, fără SPArt. 7: reținere 0%; plătitorul păstrează certificatul și declară în D207Art. 7 + art. 4 CF MD: reținere 0%; plătitorul păstrează certificatul (cu traducere, cerințele SFS) și raportează
Fără certificatReținere 16% pe venitul brut (art. 223-224 CF RO)Reținere 12% pe venitul brut (art. 91 CF MD)
Cu SP în statul clientuluiProfitul atribuibil SP se impozitează în RO (16% impozit pe profit), cu înregistrare fiscalăProfitul atribuibil SP se impozitează în MD (12%), cu înregistrare
Exemplu 12.1Consultanță prestată de o firmă din Moldova unui client român (fără SP)

Proiect de 3 luni, onorariu 30.000 lei, prestat parțial remote, parțial cu prezență sub pragul de 6 luni.

Onorariu facturat
30.000 lei
FĂRĂ certificat: reținere 16% în RO
− 4.800 lei
CU certificat: reținere 0% (art. 7)
0 lei
Impozitare finală: doar în MD (12% pe profit)
la nivelul firmei MD

Simetric, o firmă românească ce facturează servicii unui client moldovean evită reținerea de 12% din Moldova prin certificat — practică confirmată în baza de generalizare a SFS (inclusiv pentru consultanță prestată prin internet de rezidenți români).

12.3. Zone de vigilență

  • Depășirea pragului de 6 luni pe același proiect sau proiecte conexe transformă misiunea în SP — planificați calendarul echipelor și documentați separarea proiectelor doar dacă este reală.
  • Onorariile trebuie să fie la nivel de piață când părțile sunt afiliate (Partea VI) — un onorariu „umflat" pentru a muta profit este recalificabil.
  • TVA urmează reguli proprii (locul prestării, taxare inversă, importul de servicii în MD) — analiză separată de convenție, obligatorie în paralel.
Sursă: Convenția RO-MD, art. 5, 7; Legea nr. 227/2015, art. 223 lit. i), 230; Codul fiscal MD, art. 4, 71, 91; ANAF — material nerezidenți 2025; SFS — baza de generalizare.

13.Salarii și mobilitatea personalului (art. 15)

13.1. Regula celor 183 de zile

Salariile se impozitează în statul de rezidență al angajatului; dacă munca este prestată fizic în celălalt stat, acel stat poate impozita. Excepția care păstrează impozitarea exclusiv în statul de rezidență cere îndeplinirea cumulativă a trei condiții:

  • prezență în statul-gazdă de maximum 183 de zile în orice perioadă de 12 luni;
  • plata remunerației de către / în numele unui angajator care NU este rezident al statului-gazdă;
  • remunerația să nu fie suportată de un SP sau o bază fixă a angajatorului în statul-gazdă.

13.2. Cum se numără zilele

Se numără zilele de prezență fizică: ziua sosirii, ziua plecării, weekendurile, sărbătorile și concediile petrecute în statul-gazdă în cursul misiunii. Perioada de referință este orice fereastră glisantă de 12 luni — nu anul calendaristic — deci două misiuni de câte 4 luni la interval scurt pot depăși pragul împreună.

13.3. Angajatorul economic

Condiția (2) se apreciază după realitatea economică: dacă angajatul lucrează sub conducerea și în beneficiul entității-gazdă, care îi suportă (direct sau prin refacturare) costul salarial, aceasta poate fi considerată angajatorul real — iar excepția cade, chiar sub 183 de zile. Detașările cu refacturarea costului către entitatea română sunt zona clasică de risc.

Exemplu 13.1Misiune de 4 luni a unui angajat moldovean în România

Angajat rezident MD, al unei firme MD fără SP în România, lucrează ~120 de zile la un client român; salariul este plătit și suportat integral de angajatorul moldovean, fără refacturare.

Prezență fizică în RO
~120 zile (< 183)
Angajator rezident în RO?
NU
Cost suportat de un SP din RO?
NU
Rezultat: impozitare
numai în Moldova

Prelungirea peste 183 de zile sau preluarea costului de către clientul român ar face salariul impozabil în România pentru munca prestată acolo, cu obligații de declarare corespunzătoare.

13.4. Contribuțiile sociale — Acordul bilateral de securitate socială

Contribuțiile sociale NU sunt guvernate de convenția fiscală, ci de Acordul dintre România și Republica Moldova în domeniul securității sociale, semnat la București la 27 aprilie 2010 și ratificat de România prin Legea nr. 130/2011 (M.Of. nr. 456/29 iunie 2011). Acordul este construit pe principiile coordonării europene:

  • Regula generală lex loci laboris: persoana este asigurată în statul unde lucrează efectiv.
  • Detașarea: angajatul detașat temporar rămâne asigurat în statul de origine, pe durata și în condițiile prevăzute de acord, pe baza formularului de legislație aplicabilă emis de instituția competentă (în România — CNPP; în Moldova — CNAS).
  • Totalizarea perioadelor: perioadele de asigurare din ambele state se cumulează pentru deschiderea drepturilor (pensii etc.).
Sursă: Convenția RO-MD, art. 15; Acordul RO-MD în domeniul securității sociale (27.04.2010), Legea nr. 130/2011; CNPP — determinarea legislației aplicabile lucrătorilor migranți.

14.Alte categorii de venituri (art. 14, 16-23)

CategorieArt.Regulă
Profesii independente (medic, avocat, inginer, arhitect, dentist, contabil; activități științifice, literare, artistice, educative)14Numai statul de rezidență, cu excepția existenței unei baze fixe în celălalt stat — caz în care se impozitează partea atribuibilă bazei fixe
Remunerațiile membrilor consiliului de administrație16Pot fi impozitate în statul de rezidență al societății plătitoare, indiferent unde se exercită mandatul
Artiști de spectacol și sportivi17Statul unde se desfășoară activitatea, chiar dacă venitul revine altei persoane; scutire reciprocă pentru schimburi culturale finanțate guvernamental, non-profit
Pensii18Pensiile private — numai statul de rezidență al beneficiarului; pensiile din sistemul de asigurări sociale — numai statul plătitor
Funcții guvernamentale19Remunerațiile și pensiile publice — de regulă în statul plătitor; excepții pentru persoana rezidentă și cetățean al statului-gazdă
Studenți și practicanți20Scutire în statul-gazdă, până la 7 ani, pentru sumele de întreținere/educație primite din surse externe și pentru burse/donații guvernamentale sau non-profit
Profesori21Scutire în statul-gazdă până la 2 ani de la sosire, pentru remunerația de predare la instituții recunoscute, non-profit
Alte venituri22Elementele netratate expres pot fi impuse în statul din care provin; excepție pentru veniturile legate efectiv de un SP/bază fixă (art. 7/14)
Impunerea capitalului23Capitalul imobiliar și cel al unui SP — la locul situării; mijloacele de transport internațional și restul capitalului — statul de rezidență
Sursă: Convenția RO-MD, art. 14, 16-23.

PARTEA V

Eliminarea dublei impuneri și procedurile de conformare

Metodele art. 24, procedura în România, procedura în Moldova, căile de remediere.

15.Metodele de eliminare a dublei impuneri (art. 24)

15.1. Arhitectura articolului

Stat de rezidențăTip de venitMetodă
RomâniaVenituri/capital impozabile în Moldova (regula generală)Scutire cu progresivitate: venitul e scutit, dar se ia în calcul pentru determinarea cotei aplicabile venitului rămas
RomâniaDividende, dobânzi, redevențe (art. 10-12)Credit ordinar: deducerea impozitului plătit în Moldova, în limita impozitului românesc aferent acelui venit
MoldovaToate veniturile impozabile în RomâniaCredit ordinar: deducerea impozitului plătit în România, în limita impozitului moldovenesc aferent

15.2. Cum funcționează creditul ordinar — pas cu pas

  • Se determină impozitul din statul de rezidență asupra venitului mondial (inclusiv venitul extern).
  • Se calculează plafonul creditului: impozitul intern aferent strict venitului extern.
  • Se deduce impozitul efectiv plătit în statul-sursă, dar nu mai mult decât plafonul.
  • Excedentul de impozit străin peste plafon rămâne, de regulă, cost definitiv (nu se rambursează și nu se reportează în temeiul convenției).
Exemplu 15.1Credit fiscal: redevență din România primită de un rezident moldovean

Persoană fizică rezidentă în Moldova primește o redevență industrială de 10.000 lei din România. România reține 10% (cu certificat). Cota moldovenească: 12%.

Redevență brută (sursă RO)
10.000 lei
Impozit reținut în RO (10%)
1.000 lei
Impozit MD asupra venitului (12%)
1.200 lei
Credit acordat de MD (≤ plafon 1.200)
− 1.000 lei
Impozit suplimentar de plată în MD
200 lei
Sarcină totală RO+MD
1.200 lei (12%)

Sarcina finală egalează impozitul statului de rezidență — exact scopul mecanismului. Dacă România ar fi reținut 16% (fără certificat), creditul moldovean ar fi rămas plafonat la 1.200 lei, iar diferența de 400 lei ar fi fost cost definitiv: iată de ce certificatul contează chiar și când există credit.

Sursă: Convenția RO-MD, art. 24.

16.Procedura de aplicare în România (statul-sursă: RO)

16.1. Fluxul complet al plătitorului român

  • Califică venitul plătit nerezidentului (dividend / dobândă / redevență / serviciu / salariu / alt venit) — calificarea determină articolul din convenție și plafonul.
  • Obține certificatul de rezidență fiscală al beneficiarului moldovean, valabil pentru perioada realizării venitului, cu traducere autorizată în română; se acceptă copia conformă; transmiterea electronică este permisă.
  • Verifică beneficiarul efectiv și indiciile de artificialitate (Partea VI).
  • Aplică cota mai favorabilă (art. 230 CF): plafonul convenției dacă e sub cota internă; reține la data plății.
  • Plătește impozitul reținut la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare plății și îl declară (D100).
  • Depune anual declarația informativă D207 privind impozitul reținut/veniturile plătite nerezidenților — până la ultima zi a lunii februarie a anului următor.
  • Arhivează: certificat, contract, facturi, dovada plății, corespondența — pentru control.

16.2. Situații speciale

  • Certificat prezentat după plată: în termenul de prescripție se poate regulariza — restituirea diferenței reținute în plus, pe baza certificatului valabil pentru perioada respectivă (norme metodologice la art. 230).
  • Dividende distribuite dar neplătite până la finele anului: impozitul se declară și se plătește până la 25 ianuarie a anului următor; certificatul trebuie să acopere anul aprobării situațiilor financiare.
  • Cota de 50% pentru tranzacții artificiale vizează plățile către state fără instrument de schimb de informații — inaplicabilă Moldovei (există convenție cu art. 27).
  • Nerezidentul poate solicita certificatul de atestare a impozitului plătit în România, necesar creditului fiscal în Moldova.
Sursă: Legea nr. 227/2015, art. 223-231; Norme metodologice; OMFP nr. 583/2016; practica ANAF (material nerezidenți, 2025).

17.Procedura de aplicare în Moldova (statul-sursă: MD)

17.1. Fluxul plătitorului moldovean către un beneficiar român

  • Verifică dacă venitul intră în art. 71 CF MD (venituri ale nerezidenților obținute din Moldova) — dividende, dobânzi, royalty, servicii etc.
  • Cotele interne de reținere (art. 91 CF MD): 12% regula generală; 6% dividendele curente; 15% pentru dividendele din profitul 2008-2011 și alte situații expres reglementate.
  • Aplică tratatul (art. 4 CF MD): cu certificatul de rezidență al beneficiarului român (cu cerințele de formă/traducere ale SFS), aplică plafonul convenției dacă e mai favorabil: 10% dobânzi, 10% royalty industrial, 0% servicii fără SP. La dividende (6%) și royalty de tip drept de autor (12%), cota internă rămâne cea aplicabilă, fiind mai mică decât plafonul.
  • Termen de plată: impozitul reținut se achită la buget până la data de 25 a lunii următoare plății (art. 92 CF MD).
  • Raportare: reflectare în darea de seamă lunară IPC21 și în raportările anuale privind plățile către nerezidenți, conform ordinelor MF MD în vigoare.

17.2. În lipsa certificatului

Fără confirmarea rezidenței, plătitorul moldovean aplică integral cotele interne (12%/6%), iar beneficiarul român rămâne să recupereze prin credit fiscal în România — cu riscul de a pierde diferența peste plafonul creditului. Regula de aur este identică în ambele state: certificatul înainte de plată.

Sursă: Codul fiscal MD, art. 4, 70-71, 90-92; SFS — baza de generalizare a practicii fiscale; Ordinul MF nr. 94/2020 (IPC21).

18.Nediscriminare, procedură amiabilă, schimb de informații (art. 25-27)

18.1. Nediscriminarea (art. 25)

  • Rezidenții unui stat nu pot fi supuși în celălalt stat unei impozitări mai împovărătoare decât rezidenții acestuia aflați în aceeași situație — protecție extinsă și persoanelor nerezidente în ambele state.
  • SP-ul unei întreprinderi străine nu poate fi impozitat mai puțin favorabil decât întreprinderile locale cu aceleași activități.
  • Deductibilitate egală: dobânzile, redevențele și alte plăți către rezidenți ai celuilalt stat se deduc în aceleași condiții ca plățile către rezidenți locali (sub rezerva regulilor privind prețul de piață).
  • Întreprinderile deținute/controlate de rezidenți ai celuilalt stat nu pot fi tratate mai împovărător decât întreprinderile similare locale.

18.2. Procedura amiabilă (MAP, art. 26)

  • Termen de sesizare: 2 ani de la prima notificare a măsurii care produce impozitarea neconformă cu convenția — mai scurt decât standardul modern de 3 ani; diligența este esențială.
  • Sesizarea se depune la autoritatea competentă a statului de rezidență, independent de căile de atac interne (care trebuie gestionate în paralel, cu propriile termene).
  • Autoritățile „se vor strădui" să rezolve amiabil; nu există obligație de rezultat și nici arbitraj obligatoriu (convenția nefiind modificată prin MLI).
  • Înțelegerea realizată se aplică indiferent de termenele interne de prescripție.

18.3. Schimbul de informații (art. 27)

Autoritățile schimbă informațiile necesare aplicării convenției și a legislațiilor interne privind impozitele vizate, sub regim de confidențialitate, cu limitele clasice (măsuri contrare legislației proprii, secret comercial/profesional). Existența acestui articol califică Moldova drept stat „cu schimb de informații" în sensul normelor românești — dezactivând cotele punitive interne pentru tranzacții artificiale către jurisdicții opace.

Sursă: Convenția RO-MD, art. 25-27.

PARTEA VI

Conceptul Anti-abuz și Cadrul prețurilor de transfer

Cadrul care condiționează accesul durabil la beneficiile convenției.

19.Cadrul anti-abuz aplicabil

19.1. Particularitatea acestei convenții

Nefiind modificată prin MLI, convenția RO-MD nu conține testul scopului principal (PPT) și nici o clauză de limitare a beneficiilor (LOB). Anti-abuzul operează pe trei niveluri:

  • Condițiile interne ale convenției: beneficiarul efectiv (art. 10-12) și clauzele de preț de piață (art. 9, 11 par. 7, 12 par. 6).
  • Norma generală anti-abuz românească (art. 11 CF RO): autoritatea poate să nu ia în considerare o tranzacție fără scop economic sau să o reîncadreze potrivit conținutului economic; tranzacțiile transfrontaliere artificiale pot pierde beneficiile convenției.
  • Normele moldovenești corespunzătoare privind prevalența conținutului economic și ajustarea tranzacțiilor între părți interdependente.

19.2. Substanța economică — standardul de documentare

DimensiuneIndicatori de substanțăRed flags
PrezențăSediu real, personal propriu calificat, cheltuieli operaționale proporționaleAdresă de domiciliere, zero angajați, costuri simbolice
DecizieOrgane de conducere care decid efectiv local; procese-verbale, semnături, prezențăDeciziile luate integral din alt stat; administratori „de fațadă"
Funcții și riscuriFuncții economice reale, active proporționale, riscuri asumate și gestionateSocietate-cutie fără funcțiuni; venitul tranzitează integral (back-to-back)
Rațiune de afaceriMotivație comercială documentată (piață, finanțare, licențiere reală)Singura explicație plauzibilă este avantajul fiscal
Sursă: Convenția RO-MD, art. 9-12; Legea nr. 227/2015, art. 11; Codul fiscal MD — normele privind conținutul economic.

20.Prețurile de transfer (art. 9 + dreptul intern)

20.1. Principiul și ajustarea corelativă

Tranzacțiile între întreprinderi asociate trebuie efectuate în condițiile care ar fi fost convenite între întreprinderi independente (principiul valorii de piață). Când un stat ajustează în plus profiturile unei întreprinderi (art. 9 par. 1), celălalt stat efectuează ajustarea corespunzătoare a impozitului perceput asupra acelorași profituri (par. 2), cu consultarea autorităților — mecanismul care previne dubla impunere economică a aceleiași marje. În practică, ajustarea corelativă se obține adesea doar prin MAP (art. 26), de unde importanța termenului de 2 ani.

20.2. Obligații documentare în România

  • Dosarul prețurilor de transfer (OPANAF nr. 442/2016): obligatoriu de întocmit, la termenele și pragurile valorice stabilite pe categorii de contribuabili (mari, mijlocii, mici) și pe tipuri de tranzacții (dobânzi, servicii, bunuri); sub praguri, se prezintă la cererea organului fiscal, conform regulilor generale.
  • Tranzacțiile vizate tipic în structurile RO-MD: împrumuturi intragrup (rata dobânzii), redevențe (rata de licență), servicii de management/suport (marja și testul beneficiului), vânzări-cumpărări de bunuri (metoda și comparabilele).
  • Testul beneficiului la servicii: serviciile intragrup facturate trebuie să fie efectiv prestate, necesare beneficiarului și documentate (livrabile, timesheets) — altfel cheltuiala este nedeductibilă la plătitor, independent de reținerea la sursă.

20.3. În Moldova

Moldova aplică, la rândul ei, reguli de ajustare pentru tranzacțiile între persoane interdependente și dezvoltă cadrul de documentare a prețurilor de transfer aliniat practicii internaționale; pentru tranzacții semnificative, pregătiți analiza de comparabilitate valabilă în ambele jurisdicții — un singur set de comparabile, două dosare consistente.

Sursă: Convenția RO-MD, art. 9; Legea nr. 227/2015, art. 11; OPANAF nr. 442/2016; cadrul MD privind părțile interdependente.

PARTEA VII

Strategie integrată

Compararea rutelor de repatriere, structuri de intrare pe piața UE, mobilitate și gestiunea riscurilor.

21.Compararea rutelor de extracție a profitului din România

Pentru 100.000 lei profit operațional înainte de impozit la nivelul SRL-ului românesc (plătitor de impozit pe profit), tabelul compară sarcina fiscală în România pe patru rute de repatriere către mama moldoveană — presupunând certificate valabile, prețuri la nivel de piață, deductibilitate integrală și substanță demonstrabilă. Impozitarea suplimentară în Moldova (12%, cu credit pentru reținerea românească) se adaugă în toate scenariile și tinde să niveleze parțial diferențele — dar rămâne net mai mică decât dubla impunere fără convenție.

RutaMecanismSarcina în RomâniaConstrângeri-cheie
DividendImpozit pe profit 16% + reținere 10% pe dividendul net24,4%Certificat; hotărâre AGA; fără cerință de „piață"
Dobândă intragrupDobânda deductibilă (economie 16%) + reținere 10%10% din suma dobânziiRată de piață; plafon ATAD (1 mil. EUR + 30% EBITDA); dosar TP
Redevență (industrial/know-how)Redevența deductibilă + reținere 10%10% din redevențăIP real deținut de mama MD; rată de piață; calificare corectă; dosar TP
Onorarii de servicii (fără SP)Serviciul deductibil + reținere 0% (art. 7)0% la sursăServicii efectiv prestate (test beneficiu); marjă de piață; fără SP; documentare

22.Structuri de intrare pe piața UE prin România — model în trei faze

Faza 1 — Export de servicii/bunuri, fără prezență (test de piață)

  • Firma MD facturează direct clienți români/europeni; cu certificat și fără SP → 0% reținere în România (art. 7); profitul se impozitează doar în Moldova (12%).
  • Vigilență: pragul de 6 luni la servicii; agenții locali să rămână independenți; TVA la importul de servicii pentru clienți.

Faza 2 — Filială SRL în România (prezență operațională)

  • Alegerea regimului (2026): microîntreprindere — cotă unică 1% pe venituri, plafon 100.000 EUR, minimum un salariat, regula deținerii de max. 25% în mai multe micro (OUG nr. 89/2025, care a eliminat cota de 3% și a redus plafonul); peste condiții — impozit pe profit 16%. Trecerea la profit operează din trimestrul depășirii.
  • Capitalizare echilibrată: aport + împrumut intragrup la piață (cu ATAD în vedere); licențierea IP-ului real deținut de mama MD; servicii de suport la marjă de piață.
  • Repatriere: dividend cu certificat (10%); calendarul AGA gestionat pe regula datei distribuirii.

Faza 3 — Consolidare și pregătirea pentru aderarea Moldovei la UE

  • Participații ≥ 10% și perioade de deținere care să activeze automat Directiva mamă-fiică la aderare (0% reținere pe dividende).
  • Guvernanță documentată în Moldova (locul conducerii efective) pentru a proteja rezidența mamei.

Perspectiva simetrică — firma românească ce operează în Moldova

Toate regulile din acest ghid funcționează în oglindă. Pentru o companie românească, punctele de sprijin sunt:

  • Servicii către clienți din Moldova: cu certificatul de rezidență fiscală emis de ANAF și fără sediu permanent în Moldova, onorariile nu suportă reținerea moldovenească de 12% (art. 7) — practică confirmată de SFS inclusiv pentru servicii prestate prin internet. Monitorizați pragul de 6 luni pe proiect.
  • Filială în Moldova: profitul filialei se impozitează cu 12%; dividendele repatriate suportă doar 6% reținere (cota internă MD, sub plafonul convenției). În România, dividendele primite pot fi neimpozabile în baza scutirii de participare (art. 23 Cod fiscal: deținere de minimum 10%, un an neîntrerupt, filială supusă unui impozit pe profit sau similar, stat cu convenție) — verificați îndeplinirea condițiilor; în lipsa scutirii se aplică creditul fiscal (art. 24).
  • Finanțarea filialei moldovenești: dobânda încasată din Moldova suportă 10% reținere (cu certificat; altfel 12%), cu credit fiscal în România; rata trebuie susținută la nivel de piață.
  • Angajați români trimiși în Moldova: sub regula celor 183 de zile (art. 15), salariul rămâne impozabil doar în România; pentru contribuții, solicitați la CNPP formularul de legislație aplicabilă în baza Acordului din 2010, ca angajatul să rămână asigurat în sistemul românesc pe durata detașării.

23.Harta riscurilor și controalelor

RiscTrigger tipicPrevenție
Refuzul cotei reduseCertificat lipsă/expirat/neacoperitor pentru perioadăCertificat anual, obținut ÎNAINTE de prima plată; calendar de reînnoire
Recalificarea beneficiarului efectivFlux back-to-back, mama fără substanțăDosar de substanță + declarație beneficiar efectiv
SP nedeclaratMisiuni > 6 luni; birou informal; agent care semneazăMonitorizarea zilelor pe proiect; mandate clare; grila cap. 6.5
Ajustare de prețuri de transferDobânzi/redevențe/onorarii fără analiză de comparabilitateDosar TP; testul beneficiului la servicii; ajustare corelativă prin MAP la nevoie
Rezidența mamei „mutată" în RODeciziile-cheie luate din RomâniaGuvernanță și decizie documentate în Moldova
Pierderea creditului fiscalLipsa dovezii impozitului plătit la sursăCertificate de atestare a impozitului, arhivate la fiecare plată
Depășirea termenului MAPSesizare după 2 ani de la notificareDeclanșarea MAP imediat ce apare impozitarea neconformă

ANEXE

Instrumente de referință și de lucru

Comentariu articol-cu-articol, matrice de cote, calendar declarativ, checklist, glosar, FAQ.

Anexa A — Comentariu sinoptic articol-cu-articol

Art.DenumireEsența normei
1Persoane vizateRezidenții unuia sau ambelor state
2Impozite vizateImpozite pe venit și capital, inclusiv cele similare instituite ulterior
3Definiții generaleState, persoană, societate, transport internațional, autoritate competentă; trimitere la dreptul intern pentru termeni nedefiniți
4RezidentDefiniție + tie-breaker persoane fizice; acord amiabil pentru persoane juridice
5Sediu permanentLoc fix; șantier > 12 luni; servicii > 6/12 luni; agent dependent; excepții auxiliare
6Venituri din proprietăți imobiliareImpozitare la locul situării imobilului (inclusiv agricultură/silvicultură)
7Profiturile întreprinderiiNumai statul de rezidență, fără SP; atribuire pe principiul entității separate; deducerea cheltuielilor SP
8Transporturi internaționaleNumai statul de rezidență al întreprinderii (nave, aeronave, feroviar, rutier + pool-uri)
9Întreprinderi asociateAjustare la preț de piață + ajustare corelativă în celălalt stat
10DividendePlafon 10% la sursă (beneficiar efectiv); definiție prin statul societății plătitoare
11DobânziPlafon 10%; scutire pentru creditori publici; excludere penalități; regula sursei; preț de piață
12RedevențePlafon 10% (industrial/know-how) / 15% (restul); regula sursei; preț de piață
13Câștiguri de capitalImobile/SP la sursă; transport internațional și restul (inclusiv titluri) — rezidența; fără clauză de imobile
14Profesii independenteRezidența, fără bază fixă; enumerare exemplificativă a profesiilor
15Profesii dependenteRegula 183 de zile cu trei condiții cumulative; echipaje — statul întreprinderii
16Remunerațiile administratorilorStatul de rezidență al societății plătitoare
17Artiști și sportiviStatul activității; anti-interpunere (par. 2); scutire pentru schimburi culturale publice
18PensiiPrivate — rezidența; asigurări sociale — statul plătitor
19Funcții guvernamentaleStatul plătitor, cu excepții pentru rezidenți-cetățeni locali
20Studenți și practicanțiScutire până la 7 ani pentru sume de întreținere/studii din exterior
21ProfesoriScutire până la 2 ani pentru predare la instituții recunoscute non-profit
22Alte venituriImpozabile în statul de proveniență; excepție pentru legătura efectivă cu SP/bază fixă
23Impunerea capitaluluiImobiliar/SP — locul situării; transport internațional și restul — rezidența
24Eliminarea dublei impuneriRO: scutire cu progresivitate + credit pt. art. 10-12; MD: credit ordinar
25NediscriminareaTratament egal pentru rezidenți, SP-uri, deductibilitate și întreprinderi controlate
26Procedura amiabilăSesizare în 2 ani; obligație de diligență; aplicare peste prescripția internă
27Schimb de informațiiSchimb necesar aplicării; confidențialitate; limite clasice
28Agenți diplomatici și consulariPrivilegiile fiscale rămân neatinse
29Intrarea în vigoareA 30-a zi după schimbul instrumentelor; aplicare de la 1 ianuarie următor
30DenunțareaNotă scrisă până la 30 iunie, din al 5-lea an; încetare de la 1 ianuarie următor

Anexa B — Matricea cotelor efective 2026 (referință rapidă)

VenitRO → MDMD → RO
Dividende10% (conv.; intern 16%)6% (intern; conv. 10%)
Dobânzi10% (conv.; intern 16%)10% (conv.; intern 12%)
Redevențe industrial / know-how10% (conv.; intern 16%)10% (conv.; intern 12%)
Redevențe drepturi de autor15% (conv.; intern 16%)12% (intern; conv. 15%)
Servicii fără SP0% (art. 7; intern 16%)0% (art. 7; intern 12%)
Salarii sub regula 183 zileimpozitare doar în MDimpozitare doar în RO
Câștig din vânzare părți socialedoar MD (rezidența vânzătorului)doar RO (rezidența vânzătorului)

Toate cotele reduse presupun certificat de rezidență fiscală valabil și calitatea de beneficiar efectiv. „Intern" = cota aplicabilă fără convenție.

Anexa C — Comparativ de regim fiscal RO vs MD (2026)

ParametruRomâniaRepublica Moldova
Impozit pe profit16% (micro: 1% pe venituri, plafon 100.000 EUR, condiții)12%
Impozit pe venitul persoanelor fizicecote pe categorii; dividende 16%12% cotă generală; dividende 6%
Reținere dividende către nerezidenți16% (conv.: 10%)6% (15% pt. profit 2008-2011)
Reținere dobânzi/redevențe/servicii către nerezidenți16%12%
Dividende domestice intercompaniiscutite (deținere ≥10%, 1 an, condiții)neimpozabile (profituri din 2021+)
Limitare deductibilitate dobândăATAD: 1.000.000 EUR + 30% EBITDA fiscalreguli proprii privind părțile interdependente
Declarații-cheie nerezidențireținere + D100; informativ D207 (feb.)reținere art. 91; plata până pe 25; IPC21
Autoritate competentă convențieMinisterul Finanțelor / ANAFMinisterul Finanțelor / SFS

Tabel orientativ pentru încadrare rapidă; cifrele evoluează — verificați actele normative curente înaintea deciziilor.

Anexa D — Checklist de conformare pentru structuri RO-MD

  • Certificat de rezidență fiscală valabil, cu traducere autorizată, pentru fiecare beneficiar și fiecare an — obținut înaintea primei plăți.
  • Declarație și dosar de beneficiar efectiv; documentarea substanței (sediu, personal, decizie, riscuri).
  • Calificarea scrisă a fiecărui tip de plată (dividend/dobândă/redevență/serviciu) și maparea pe articolul din convenție.
  • Determinarea cotei mai favorabile pe fiecare flux și direcție (matricea din Anexa B).
  • Analiză de prețuri de transfer pentru toate tranzacțiile intragrup; dosar TP la pragurile aplicabile; testul beneficiului la servicii.
  • Verificarea plafonului ATAD la dobânzi; calendarul AGA pentru dividende (regula datei distribuirii).
  • Monitorizarea zilelor de prezență (SP de servicii; regula 183 de zile) — registru pe proiect și pe angajat.
  • Formalitățile de securitate socială la detașări (formular de legislație aplicabilă CNPP/CNAS).
  • Reținere, plată și declarare la termen (RO: D100 + D207; MD: plata până pe 25 + IPC21).
  • Certificate de atestare a impozitului plătit, pentru creditul fiscal în statul de rezidență.
  • Arhivare completă (contracte, facturi, certificate, dovezi de plată, analize) pe termenul de prescripție.
  • Monitorizare legislativă: statut MLI, evoluția aderării Moldovei la UE, modificările cotelor interne.

Anexa E — Calendarul obligațiilor declarative

ObligațieStatTermen
Plata impozitului reținut nerezidenților + declararea (D100)ROpână la 25 inclusiv a lunii următoare plății venitului
Impozit pe dividende distribuite dar neplătite în anul aprobăriiROpână la 25 ianuarie a anului următor
Declarația informativă D207 (venituri plătite nerezidenților)ROultima zi a lunii februarie a anului următor
Declarația Unică (rezidenți RO cu venituri din MD)ROtermenul anual în vigoare pentru anul de raportare
Plata impozitului reținut la sursă (art. 90-91)MDpână la data de 25 a lunii următoare plății
Darea de seamă IPC21 (rețineri, contribuții)MDlunar, conform Ordinului MF nr. 94/2020
Raportarea anuală a plăților către nerezidențiMDconform ordinelor MF MD în vigoare

Termenele pot fi modificate prin acte normative; confirmați-le în calendarul fiscal oficial al fiecărui an.

Anexa F — Glosar

TermenSemnificație
Stat-sursă / stat de rezidențăStatul din care provine venitul / statul unde beneficiarul este rezident fiscal
Rezident fiscalPersoana supusă impunerii pe criterii de domiciliu, rezidență, loc al conducerii efective etc.
Tie-breakerCascada de criterii (art. 4) care departajează dubla rezidență a persoanelor fizice
Sediu permanent (SP)Prezența care dă statului-sursă dreptul de a impozita profitul atribuibil (loc fix; șantier > 12 luni; servicii > 6/12 luni; agent dependent)
Bază fixăEchivalentul SP pentru profesiile independente (art. 14)
Beneficiar efectivTitularul real al dreptului de a folosi și dispune de venit; condiție pentru cotele reduse
Reținere la sursăImpozit reținut de plătitor la momentul plății, în contul beneficiarului nerezident
Plafon convenționalCota maximă permisă statului-sursă de tratat; efectivă doar dacă e sub cota internă
Cota mai favorabilăPrincipiul aplicării celei mai mici cote dintre intern/UE/convenție (art. 230 CF RO)
Scutire cu progresivitateVenitul extern e scutit, dar influențează cota pe venitul intern
Credit ordinarDeducerea impozitului străin, plafonată la impozitul intern aferent venitului extern
MAPProcedura amiabilă între autoritățile competente (art. 26); sesizare în 2 ani
MLIInstrumentul Multilateral BEPS; NU modifică această convenție
PPT / LOBTeste anti-abuz moderne (scop principal / limitarea beneficiilor) — absente din acest tratat
Prețuri de transferRegula valorii de piață în tranzacțiile între părți afiliate (art. 9)
Ajustare corelativăAjustarea în oglindă efectuată de celălalt stat pentru a evita dubla impunere economică
ATADDirectiva anti-evitare transpusă în RO; include limitarea deductibilității dobânzii
D207 / IPC21Declarația informativă românească pentru plăți către nerezidenți / darea de seamă lunară moldovenească

Anexa G — Întrebări frecvente

Î: Convenția RO-MD a fost modificată de MLI sau de BEPS?
R: Nu. Moldova nu a semnat MLI, deci tratatul se aplică în forma din 1995. Aderarea Moldovei la Cadrul Incluziv BEPS (2024) nu modifică, prin ea însăși, convenția.
Î: Cât se reține în 2026 pe dividendele plătite din România către Moldova?
R: 10% cu certificat de rezidență fiscală (plafonul convenției), față de 16% cota internă. Fără certificat — 16%. Dividendele hotărâte prin AGA în 2025 dar plătite în 2026 rămân la 10% intern.
Î: Dar pe dividendele plătite din Moldova către România?
R: 6% — cota internă moldovenească, mai mică decât plafonul de 10% al convenției. În România, beneficiarul declară venitul și primește credit pentru cei 6%.
Î: Serviciile de consultanță transfrontaliere se impozitează în statul clientului?
R: Nu, dacă prestatorul nu are sediu permanent acolo și prezintă certificat de rezidență (art. 7). Fără certificat: reținere 16% în România, respectiv 12% în Moldova.
Î: Când apare sediul permanent pentru servicii?
R: Când prestarea prin angajați/personal depășește 6 luni în orice perioadă de 12 luni, pentru același proiect sau proiecte conexe (art. 5 par. 3 lit. b). Serviciile integral remote nu creează, de regulă, SP.
Î: Un angajat moldovean care lucrează 5 luni în România datorează impozit în România?
R: Nu, dacă cele trei condiții ale art. 15 sunt îndeplinite cumulativ (sub 183 de zile; angajator ne-rezident în RO; cost nesuportat de un SP din RO). Contribuțiile sociale se verifică separat, pe Acordul din 2010 (Legea nr. 130/2011).
Î: Se aplică Directiva mamă-fiică sau dobânzi-redevențe?
R: Nu — Moldova nu este stat membru UE. Ele ar deveni aplicabile abia la aderare; până atunci, doar convenția reduce reținerile.
Î: Ce se întâmplă dacă certificatul se obține după plată?
R: Se reține cota internă la plată; în termenul de prescripție se poate solicita regularizarea/restituirea diferenței, pe baza certificatului valabil pentru perioada venitului.
Î: Vânzarea părților sociale ale SRL-ului românesc de către mama moldoveană se impozitează în România?
R: Ca regulă, nu — art. 13 alocă câștigul statului de rezidență al vânzătorului, iar tratatul nu are clauza „societăților bogate în imobile". Normele interne anti-abuz și o eventuală modificare viitoare a tratatului rămân de verificat.
Î: Cum se evită dubla impunere dacă ambele state au impozitat?
R: Prin metoda din art. 24 (credit/scutire) aplicată de statul de rezidență — iar dacă impozitarea contravine convenției, prin procedura amiabilă (art. 26), sesizată în maximum 2 ani.

Surse oficiale și de referință

  • Textul integral al convenției (versiunea RO — Ministerul Finanțelor al R. Moldova) — mf.gov.md
  • Legea nr. 60/1995 de ratificare (Camera Deputaților) — cdep.ro
  • Convenția 21/02/1995 (Portalul Legislativ) — legislatie.just.ro
  • MAE — cadrul juridic bilateral RO-MD (incl. Acordul de securitate socială, 27.04.2010) — mae.ro
  • CNPP — Acordul RO-MD de securitate socială; Legea nr. 130/2011; detașarea — cnpp.ro
  • Ministerul Finanțelor (RO) — convenția multilaterală (MLI), texte sintetizate — mfinante.gov.ro
  • OCDE — aderarea R. Moldova la Cadrul Incluziv BEPS (2024) — oecd.org
  • OCDE — BEPS MLI: Signatories & Parties; Matching Database — oecd.org
  • Codul fiscal RO (Legea nr. 227/2015), Titlul VI — nerezidenți (ediția 2026) — lege5.ro
  • ANAF — impozitarea veniturilor nerezidenților: material practic (2025) — anaf.ro
  • OMFP nr. 583/2016 — formularistica art. 230 și 232 CF — anaf.ro
  • Codul fiscal al Republicii Moldova — legis.md
  • Ministerul Finanțelor (MD) — modificările Codului fiscal pentru 2026 — mf.gov.md
  • SFS (MD) — baza de generalizare a practicii fiscale (art. 71, 90-91; nerezidenți) — sfs.md
  • SFS (MD) — tratate internaționale de evitare a dublei impuneri — sfs.md

Vrei ghidul și în PDF?

Textul de mai sus îl poți citi liber, fără cont. Versiunea PDF — de păstrat, de tipărit sau de trimis mai departe — e disponibilă gratuit clienților cu cont. Îți creezi unul în două minute, ai nevoie doar de datele firmei.